Pregătirile au început mult mai devreme. De când a făcut cunoștință cu periuța.
La început îl spălam doar eu pe dințișori ( cum este de altfel și recomandat, ca părintele să îl spele măcar până la cinci ani, ca să se asigure că este un periaj corect).
Apoi a vrut să se spele singur. L-am lăsat, dar am negociat. Eu îl spălam eu mai întâi, apoi continua el, ori se spăla el mai întâi și apoi continuam și finalizam eu. Important era ca la sfârșitul periajului să fie curățați toți dințișorii.
Am citit cărți despre carii, despre dințișori și despre zâna Măseluță. O carte ce i-a plăcut foarte mult este cartea despre Dințică. Este ceva mai lungă, e adevărat, dar l-a fascinat, și o citeam zilnic.
Apoi am trecut la apă de gură. Există variante și pentru copii. De fiecare dată când am cumpărat ori pastă de dinți, ori apă de gură, am cumpărat împreună. Am comparat, am citit etichetele și am decis pe care o vom cumpăra.
Nu m-am supărat dacă la început consuma prea multă pastă de dinți sau prea multă apă de gură și se terminau foarte repede.
La început avea probleme cu dozajul.
Apăsa prea tare pe pastă și ieșea prea multă, care cădea în chiuvetă. La fel și cu apa de gură. Atâta vreme cât sunt bucuroși că se descurcă singuri, lăsați-le bucuria asta.
Vor învăța și să nu mai facă risipă. Important este să își îndeplinească sarcina, iar dacă sunt și entuziasmați, cu atât mai bine.
La prima vizită la dentist, am aflat că Matei avea opt (!) căriuțe. Patru dințișori și patru măseluțe.
Cariile erau de fapt niște puncte gri și semănau (cel puțin pentru mine) cu niște decolorări. Am făcut radiografia dentară, am văzut cum arată situația și la interior. Cariile de măseluțe păreau mai adânci decât cele ale dințișorilor.
Am reparat toți dințișorii și măseluțele în șase ședințe, timp de șapte-opt luni.
Azi am plombat ultima măseluță în timp ce îi citeam din cartea cu Findus.
